marți, 17 februarie 2009

nocturne



...
"Intr-o zi a fost intrebat:
- Ce numesti creatie? Caci, daca e vorba de o inventie remarcabila, putini sunt capabili de aceasta. Deci nu vorbesti decat despre cativa, ce se intampla insa cu ceilalti?
Tatal meu le-a raspuns:
- A crea inseamna a gresi, poate, un pas in timp ce dansezi. Inseamna a da de-a curmezisul o lovitura de dalta in piatra. Putin conteaza destinul actiunii. Acest efort ti se pare, poate, steril tie, orb care privesti de aproape. Dar indeparteaza-te. Priveste miscarea acestui cartier al orasului. Nu vei vedea acolo decat o mare fervoare si praful aurit al muncii. Si gesturile ratate nu le remarci. Caci aceasta multime aplecata asupra operei muncii sale isi cladeste palatele sau rezervoarele, sau marile gradini suspendate. Operele se nasc in mod necesar din vraja degetelor sale. Si iti spun, ele se nasc atat din munca celor care-si rateaza miscarile, cat si din a acelora carora le reusesc. Caci nu poti imparti omul. Iar daca ii vei pastra doar pe marii sculptori, nu vei mai avea mari sculptori. Cine ar fi atat de nebun sa-si aleaga o meserie care da atat de putine sanse de a trai? Marele sculptor se naste din multimea sculptorilor neinsemnati. Ei ii servesc drept scara si-l ridica. Iar dansul frumos se naste din fervoarea dansului. Iar fervoarea dansului cere ca toti sa danseze, chiar cei care danseaza prost, caci astfel nu exista fervoare, ci academie pietrificata si spectacol fara inteles."
Saint-Exupery - "Citadela"













Cativa stropi de ploaie, un geam, lumini, oras...




























Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu