i-as
fi zis Catedrala pentru ca inaltimea acestor copaci care, desi putin la
numar, impresioneaza si ma duce cu gandul la ceva maiestuos. Dar pe de
alta parte, e ceva viu acolo care te face sa pasesti usor, sa iesi din
vacarmul soselei si sa te lasi purtat de freamatul crengilor si linul
apei.
duminică, 25 martie 2018
sâmbătă, 3 martie 2018
Citadela
Stiu, nu am mai postat ceva demult pe aici. Cum nu am obiceiul sa imi astern gandurile ci doar pozele, e greu sa tii in viata un blog. Nu am mai fost la pozat de foarte mult timp. Ce se vede mai sus am reusit sa prind in cateva minute libere.
Ceva s-a pierdut pe drum. Un sentiment, o traire, o stare de spirit. Inca mai sper sa fie de vina lipsa de exercitiu. Nu mai gasesc motivatia sa rup timpul liber si simt un mare gol. Alta data cadeam in genunchi cu ochii in lacrimi iar inima nu isi avea astampar. Acum privesc, ma minunez si zic "Ok, e interesant. A apus o etapa? Incepe altceva? Voi putea sa o iau de la inceput? Nu stiu.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)